Avocatul Daniel Fenechiu şi-a anunţat candidatura pentru alegerile din 17 mai 2015, pentru funcţia de decan al Baroului Bucureşti. El declară că vrea eradicarea avocaturii ilegale, consultarea largă a avocaţilor la deciziile majore, eliminarea intereselor personale şi o viteză de reacţie superioară. Daniel Fenechiu face parte din „grupul reformiştilor” care a încercat să preia conducerea Baroului Bucureşti şi în 2011. Acesta este cel mai mare barou din ţară, cu peste 12.000 de membri, dar cu insuficientă participare la decizii. În prezent, este perceput drept candidatul cu cele mai mari şanse la funcţia de decan.
De ce vreţi să candidaţi la conducerea Baroului Bucureşti şi cum aţi decis acest lucru?
Avocatul Daniel Fenechiu: Principalul motiv pentru care m-am decis să candidez la conducerea Baroului Bucureşti este acela că avocatura bucureşteană are nevoie de o schimbare. Cred că cei care au condus Baroul până acum au demonstrat că nu au capacitatea sau interesul să aducă avocatura bucureşteană acolo unde îşi doreşte majoritatea confraţilor să fie adusă. Mai exact, suntem o castă dezbinată, lipsită de orizont, fără proiecte şi lovită din toate direcţiile. Singura soluţie de a schimba această situaţie este un barou puternic care să aibă în frunte un decan care să ştie, să poată şi să vrea.
Ce ce trebuie schimbat şi ce planuri aveţi?
Primul lucru pe care îmi doresc să-l realizez este acela de a face ca lucrurile să se schimbe în ceea ce priveşte relaţia dintre organele de conducere ale Baroului Bucureşti: decanul şi consiliul Baroului Bucureşti şi marea masă a confraţilor. De o bună bucată de vreme, deciziile luate de conducerea Baroului Bucureşti şi impuse avocaţilor nu sunt altceva decât impunerea voinţei unei minorităţi. Astfel, există o ruptură între ce îşi doreşte marea masă de avocaţi şi ce decide conducerea Baroului Bucureşti.
Care sunt problemele avocaţilor?
Problemele avocaţilor sunt multe şi ar putea fi structurate pe mai multe categorii: actuala situaţie concretă a profesiei şi îngustarea perspectivelor acesteia, scăderea veniturilor majorităţii avocaţilor pe fondul situaţiei economice a României, a ciuntirii sau a dublării atribuţiilor avocatului şi a avocaturii clandestine, lipsa de preocupare sau preocuparea insuficientă a organelor profesiei faţă de problemele reale ale avocatului şi aş putea continua.
Falşii avocaţi au parazitat avocatura legală
Ce înţelegeţi prin avocatura clandestină?
Avocatura clandestină este exercitarea profesiei de avocat de către o persoană în afara Legii 51/1995. Mai exact, poate profesa avocatura doar o persoană care a dobândit calitatea de avocat în condiţiile legii şi o exercită în calitate de membru al unui barou care funcţionează legal în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Toţi ceilalţi, inclusiv cei care îşi arogă calitatea de avocaţi, membri ai unor aşa-zise barouri, cum ar fi Bota, Botomei şi ar mai putea exista şi alţii. Ingeniozitatea unora este fără limite, ei se recomandă în mod fals ca avocaţi şi exercită servicii avocaţiale, dar o fac în mod ilegal şi trebuie să răspundă pentru exercitarea ilegală a unor profesii. Organele profesiei, atât cele naţionale, cât şi cele de la nivelul fiecărui barou, au obligaţia să acţioneze permanent şi prompt pentru eradicarea acestui flagel, care, pe lângă faptul că atentează la imaginea profesiei de avocat, aduce deservicii majore atât justiţiabililor, cât şi ideii de justiţie.
Daţi-ne câteva cazuri concrete.
Există câteva mii de aşa-zişi avocaţi, membrii ai structurilor Bota şi Botomei, care, profitând de încetineala cu care s-au mişcat organele profesiei, au parazitat avocatura legală. Cel mai bun exemplu îl reprezintă însuşi fondatorii celor două structuri ilegale, respectiv Pompiliu Bota şi Vasile Botomei, ambii condamnaţi pentru exercitarea fără drept a unei profesii. Mai grav este însă faptul că, aşa cum am constatat recent, fenomenul avocaturii ilegale este încurajat chiar de unii dintre confraţii noştri. Mă refer la recentele cazuri, intens mediatizate în spaţiul public, în care doi confraţi de-ai noştri, unul din cadrul Baroului Bucureşti, altul de la Sibiu, au utilizat serviciile unor asa-zişi avocaţi, sfidând practic interesul şi regulile profesiei noastre. Asemenea cazuri nu trebuie să se mai repete, iar cei care îşi bat joc de regulile profesiei şi încurajează avocatura ilegală trebuie să răspundă. Personal, sunt adeptul unor sancţiuni dure, mergând până la excluderea din profesie în asemenea situaţii.
Cazurile Ponta şi Năstase
Ajungem la cazurile Victor Ponta şi Adrian Năstase, unde baroul s-a mişcat foarte greu sau deloc. Cum comentaţi?
Lucrurile sunt foarte clare: unde e lege nu e tocmeală. Legea avocaturii stipulează clar care sunt situaţiile care atrag nedemnitatea avocatului, condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie fiind una dintre acestea. În cazul lui Adrian Nastase lucrurile s-au mişcat foarte greu datorită relaţiilor personale existente între dl Năstase şi cei care urmau să decidă în privinţa domniei sale. În ceea ce-l priveşte pe Victor Ponta, şi astăzi situaţia este neclară, chiar dacă acesta a fost admis în profesie în baza titlului de doctor obţinut, după cum se ştie, dubios şi a renunţat la doctorat. Din câte ştiu eu, încă nu i-a fost retras titlul de doctor. Vom mai vorbi pe cazul Ponta când vom şti exact dacă este sau nu doctor…
Continuare: puterea.ro
